ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟᱱ ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ

ᱣᱤᱠᱤᱯᱤᱰᱤᱭᱟ, ᱨᱟᱲᱟ ᱜᱮᱭᱟᱱ ᱯᱩᱛᱷᱤ ᱠᱷᱚᱱ
ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟᱱ
corsu, lingua corsa
ᱨᱟᱹᱲᱪᱷᱟᱸᱪ:IPA-co, ᱪᱷᱟᱸᱪ:IPA-co
ᱡᱟᱱᱟᱢ ᱴᱷᱟᱶᱯᱷᱨᱟᱱᱥ
ᱤᱴᱟᱞᱤ
ᱮᱞᱟᱠᱟᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟ
ᱥᱟᱨᱰᱤᱱᱤᱭᱟ (ᱢᱟᱫᱫᱟᱞᱮᱱᱟ ᱫᱤᱯᱠᱚ)
ᱡᱟᱱᱟᱢ ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱞᱮᱠᱟ
᱑᱕᱐,᱐᱐᱐ ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟ ᱨᱮ (᱒᱐᱑᱓)e23
Dialects
ᱚᱞ ᱛᱚᱦᱚᱨ
ᱞᱟᱛᱤᱱ ᱦᱚᱨᱚᱯ (ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟᱱ ᱪᱤᱠᱤ)
ᱥᱚᱨᱠᱟᱨᱤ ᱢᱟᱱᱚᱛ
ᱞᱮᱠᱷᱟᱥᱤᱫ ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ
ᱢᱟᱹᱱ ᱮᱢᱟᱠᱟᱱ ᱴᱷᱟᱶ
ᱥᱟᱢᱵᱽᱲᱟᱣᱤᱭᱟᱹᱚᱯᱷᱤᱥᱤᱭᱟᱞ‌ ᱥᱟᱢᱵᱽᱲᱟᱣᱤᱭᱟᱹ ᱵᱟᱹᱜᱤ
ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱠᱳᱰ
ISO 639-1co
ISO 639-2cos
ISO 639-3
cos – Corsican
ᱜᱞᱳᱴᱳᱞᱳᱜᱽcors1241  Corsican[᱒]
sass1235  Sassarese Sardinian[᱓]
ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱴᱚᱴᱷᱟ51-AAA-p
ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟ ᱨᱮᱱᱟᱜ ᱯᱟᱹᱱᱟᱹᱨᱥᱤ ᱢᱮᱯ
This article contains IPA phonetic symbols. Without proper rendering support, you may see question marks, boxes, or other symbols instead of Unicode characters. For an introductory guide on IPA symbols, see Help:IPA.

ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟᱱ (corsu; lingua corsa) ᱫᱚ ᱨᱳᱢᱟᱱᱥ ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱨᱮᱱᱟᱜ ᱤᱴᱟᱞᱳᱼᱰᱟᱞᱢᱮᱥᱤᱭᱟᱱ ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱜᱷᱟᱨᱚᱸᱡᱽ ᱨᱮᱱᱟᱜ ᱢᱤᱫ ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱠᱟᱱᱟ, ᱡᱟᱦᱟᱸ ᱫᱚ ᱚᱞ ᱛᱟᱞᱟ ᱫᱚᱨᱮᱭᱟ ᱨᱮᱱᱟᱜ ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟ (ᱯᱷᱨᱟᱱᱥ) ᱫᱤᱯ‌ ᱨᱮᱠᱚ ᱨᱚᱲᱼᱟ ᱾

ᱦᱟᱹᱴᱤᱧ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

ᱥᱤᱨᱡᱚᱱ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

ᱪᱟᱸᱜᱟ ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱠᱚ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

ᱯᱟᱹᱨᱥᱤ ᱨᱚᱲᱼᱦᱚᱲ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

ᱥᱟᱶᱦᱮᱫ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

ᱥᱟᱫᱷᱟᱬᱚᱱ ᱚᱞ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

ᱢᱟᱱᱚᱠ ᱤᱴᱟᱞᱤᱭᱟᱱ: I passatempi ᱛᱩᱥᱠᱟᱱ (ᱮᱞᱵᱟ): I passatempi ᱮᱛᱚᱢ ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟᱱ: I passatempi ᱠᱚᱧᱮ ᱠᱳᱨᱥᱤᱠᱟᱱ: I passatempi ᱜᱮᱞᱩᱨᱤᱡ: Li passatempi ᱥᱟᱥᱥᱟᱨᱮᱥᱮ: Li passatempi

Sono nato in Corsica e ci ho passato gli anni migliori della mia giovinezza.

Sò nato in Corsica e c'hajo passato li méglio anni de la mi' giovinezza.

Sò natu in Corsica è c'aghju passatu i più belli anni di a mio giuventù.

Sòcu natu in Còrsica e v'agghju passatu i mèddu anni di a me ghjuvintù.

Sòcu natu in Còssiga e v'agghju passatu li mèddu anni di la mè ciuintù.

Soggu naddu in Còssiga e v'aggiu passaddu li megli'anni di la me' pizzinìa.

Ricordo, quando eravamo ragazzi, che le nostre mamme ci mandavano da soli a fare il bagno.

Mi mentovo, quand'èremo bàmboli, che le nosse ma' ci mandàveno da ssoli a fa' 'l bagno.

M'arricordu, quand'èramu zitelli, chì e nostre mamme ci mandavanu soli à fà u bagnu.

M'ammentu, quand'érami zitéddi, chì i nosci mammi ci mandàiani da par no' a fàcci u bagnu.

M'ammentu, candu érami stéddi, chi li nostri mammi ci mandàani da pal noi a fàcci lu bagnu.

M'ammentu, cand'érami minori, chi li nosthri mammi zi mandàbani a fazzi lu bagnu a la sora.

Allora la spiaggia era piena di sabbia, senza scogli né rocce e si stava in mare delle ore fino a quando, paonazzi dal freddo poi ci andavamo a rotolare in quella sabbia bollente dal sole.

Allora la piaggia era piena di rena, senza scogli né greppe e stàvemo in mare fino a quando, ingrozzichiti, c'andàvemo a rivorta' 'n chidda rena bollente dal sole.

Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli né cotule é ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u freddu, dopu ci n'andavamu a vultulàcci in quella rena bullente da u sole.

Tandu a piaghja ghjéra piena di rèna, senza scódda né ròcchi è si staghjìa in mari ori fin'a quandu, viola da u fritu, andàghjìami a vultulàcci in quidda rèna buddènti da u soli.

Tandu la piaghja éra piena di rèna, senza scóddi e né ròcchi e si stagghjìa in mari ori fin'a candu, biaìtti da lu fritu, andaghjìami a vultulàcci in chidda rèna buddènti da lu soli.

Tandu l'ippiaggia era piena di rena, chena ischogliu né rocca e si isthazzìa a mogliu ori finz'a candu, biaìtti da lu freddu, andàbami a busthurazzi in chidda rena buddendi da lu sori.

Poi l'ultimo tuffo per levarci la sabbia attaccata alla pelle e ritornavamo a casa che il sole era già calato, all'ora di cena.

Poi l'urtimo ciutto pe' levacci la rena attaccata a la pella e tornàvemo 'n casa che 'l sole era già ciuttato, a l'ora di cena.

Po' l'ultima capiciuttata per levacci a rena attaccata à a pelle è vultavamu in casa chì u sole era digià calatu, à ora di cena.

Dapo', l'ultima capuzzina pa' livàcci a réna attaccata a à péddi e turràiami in casa chì u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena.

Dapoi, l'ultima capuzzina pa' bucàcci la réna attaccata a la péddi e turràami in casa chi lu soli éra ghjà calatu, a l'ora di cena.

A dabboi, l'ùlthimu cabuzzoni pa bugganni la rena appizzigadda a la peddi e turràbami a casa chi lu sori era già caraddu, a l'ora di zinà.

Quando faceva buio, noi ragazzi ci mandavano a fare granchi, con la luce, che serviva per mettere l'esca agli ami per pescare.

Quando veniva buio, a no' bàmboli ci mandàveno a fa' granchi, colla luce, che ci voléveno pe' mette' l'ami pe' pescà.

Quand'ellu facìa bughju, à noi zitèlli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca.

Quandu facìa bughju, à no' zitéddi ci mandàiani à fà granci, cù a luci, chi ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà.

Candu facìa bugghju, a noi stéddi ci mandàani a fa' granchi, cù la luci, chi vi vulìa pa' accindì (attivà) l'ami pa' piscà.

Candu si fazìa buggiu, a noi pizzinni zi mandàbani a piglià granchi, cu' la luzi, chi vi vurìa pa innischà l'amu pa pischà.

Ne raccoglievamo in quantità, poi in casa li mettevamo in un sacchetto chiuso in cucina.

Ne aricogliévemo a guaro, po' 'n casa li mettévemo in de 'n sacchetto chiuso 'n cucina.

N'arricuglìamu à mandilate piene, po' in casa i punìamu nu un sacchéttu chjosu in cucina.

N'arricuglivàmi à mandili pieni, è dapoi in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina.

N'accapitàami a mandili pieni, e dapoi in casa li mittìami indrent'a un sacchéddu chjusu in cucina.

Ni pigliàbami umbè, e dabboi in casa li punìami drentu a un sacchettu sarraddu i' la cuzina.

Una mattina in cui ci eravamo alzati che era ancora buio, quando siamo andati a prendere il sacchetto era vuoto e i granchi giravano per tutte le camere, e c'è voluta più di mezz'ora per raccoglierli tutti.

Una matina che c'èremo levati ch'era sempre buio, quando simo andati a piglià 'l sacchetto era voto e li granchi giràveno pe' tutte le càmmere, e c'è voluto più di mezz'ora ad aricoglieli tutti.

Una mane chì c'èramu arritti ch'èra sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu ellu èra biotu è i granchi giravanu per tutte e camere, è ci hè vulsuta più di méz'ora à ricoglieli tutti.

Una matìna chì ci n'érami pisàti chi ghjéra sempri bughju, quandu sèmu andati à piddà u sacchéttu iddu éra biotu è i granci ghjiràiani pà tutti i càmari, e ci hè vuluta più di méz'ora pà ricapizzulàlli tutti.

Una matìna chi ci n'érami pisàti chi éra sempri lu bugghju, candu sèmu andati a piddà lu sacchéddu iddu éra bòitu e li granchi ghjràani pa' tutti li càmbari, e v'è vuluta più di mez'ora pa' accapitàlli tutti.

Un manzanu chi zi n'érami pisaddi chi era ancora buggiu, candu semmu andaddi a piglià lu sacchettu eddu era bioddu e li granchi giràbani pa tutti li càmmari, e v'è vurudda più di mezz'ora pa accuglinniri tutti.

ᱟᱨᱦᱚᱸ ᱧᱮᱞ ᱢᱮ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

ᱵᱟᱨᱦᱮ ᱡᱚᱱᱚᱲ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

  • Corsican language, alphabet and pronunciation
  • "INFCOR: Banca di dati di a lingua corsa". L'ADECEC (Association pour le Développement des Etudes Archéologiques, Historiques, linguistiques et Naturalistes du Centre-Est de la Corse). Retrieved 2008-06-13.
  • "Patre Nostru". prayer.su. Retrieved 2008-06-25.
  • "Traduction Corse – Latin". A lingua corsa. Retrieved 2008-06-13.

ᱥᱟᱹᱠᱷᱭᱟᱹᱛ[ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ | ᱯᱷᱮᱰᱟᱛ ᱥᱟᱯᱲᱟᱣ]

  1. Harris, Martin; Vincent, Nigel (1997). The Romance Languages. London: Routledge. ISBN 0-415-16417-6.
  2. Hammarström, Harald; Forkel, Robert; Haspelmath, Martin, eds. (2017). Glottolog 3.0. Jena, Germany: Max Planck Institute for the Science of Human History. {{cite book}}: Unknown parameter |chapterurl= ignored (help)
  3. Hammarström, Harald; Forkel, Robert; Haspelmath, Martin, eds. (2017). Glottolog 3.0. Jena, Germany: Max Planck Institute for the Science of Human History. {{cite book}}: Unknown parameter |chapterurl= ignored (help)